Bucurie

Astazi am fost cu "Mario" (si-a trecut numele si pe ochelari) sa isi vada parintii. Parinti care erau bucurosi ca si-au luat prima masina. Au avut o dacie pana acum, insa acum "asta e cu buton ca sa deschizi geamul. Si pentru sofer si pentu sotie. Are termometru si arata chiar si cat e ceasul. Si e plina de air-bag-uri d'alea". Asta spunea tatal lui. Nu va ganditi ca si-au luat ceva A5, Maybach, Hummer sau Maseratti. Si-au cumparat un Hyundai i20. Nu am mai vazut de mult niste oameni asa de bucurosi. Bucuria mea a fost si ea mare din doua motive: erau molipsitori si am macat cartofi a la Sopot (doar pentru cunoscatori). "Mario" era si el bucuros. Parintii lui l-au facut sa fie asa. Si pisica din imagine. Unde vedea o pereche de picioare in miscare, acolo era si ea. Iar daca te apucai sa o mangai torcea de numa'.

Cand te-ai bucurat ultima data? Cand m-am bucurat ultima data? Ce minune trebuie sa se intample sa poti sa te bucuri?

Pentru unii e suficient un i20. Pentru altii si mai putin... un pisic.

Pentru altii nu este suficient nici macar un Mercedes, o afacere, un apartament, o biserica.

Pentru mine [azi] a fost suficient sa vad doi oameni bucurandu-se pentru o (mini)masina, un prieten sa se joaca cu o pisica si o pisica ca e rasfatata.

Pentru tine?

...